Educație sanitară și prevenție

Odihna

7-9 ore de somn pe zi — cine doarme mai puțin sau mai mult își scurtează viața.

Cel mai sănătos somn este noaptea, între orele 22:00-23:00 și 6:00-7:00 dimineața.

Odihna poate fi și activă: dans, înot, muncă plăcută intensă, exercițiu fizic sau sport intens, cititul unei cărți, audiție muzicală, plimbarea în natură.

Alimentația sănătoasă

Mai puțină hrană din sursă animală și mai multă hrană de origine vegetală, fructe și legume proaspete, ideal locale și de sezon.

Pentru proteine, alegeți carne slabă (pui, iepure, mușchiuleț de porc), pește și ouă proaspete.

Lactatele sunt principala sursă de calciu — alegeți lactate cu conținut redus de grăsimi, de preferat cele fermentate (iaurt, kefir, lapte bătut).

Se recomandă și nucile (românești, alune, caju, migdale) și semințele (in, susan, floarea soarelui, dovleac), crude și simple.

Hidratarea

6-10 pahare de apă pe zi, de preferat minim 7-8 pahare (2 litri) pe zi.

Apă și NU: cafea, băuturi dulci sau acidulate. De preferat apă plată sau chiar de la robinet, la care se recomandă și montarea unui filtru pe bază de cărbune.

Munca și mișcarea

Mișcarea intensă (în urma căreia să se transpire) minim 1 oră pe zi, mai ales pentru cei care au muncă sedentară.

Lucrul în gospodărie, exercițiile fizice, sportul, urcatul scărilor și mersul pe jos minim 30-45 minute pe zi sunt sănătoase.

Controlul greutății

Obezitatea nu este o problemă estetică — este o boală, cea mai frecventă boală metabolică în țările dezvoltate.

Conform datelor OMS, în România, peste jumătate din populația adultă este supraponderală și o treime din adulți sunt obezi.

Managementul stresului

Dacă lăsăm necazurile și grijile să ne doboare, sistemul imunitar scade și pot apărea boli grave: obezitate, cancer, diabet, boli cardiovasculare, AVC.

Metode de relaxare: muzica, cititul, ieșitul în natură cu prietenii sau animalele de companie, exercițiul fizic.

Sportul face ca sistemul imunitar să fie mai rezistent — ne ajută să prevenim și chiar să vindecăm bolile declanșate de un stil de viață nesănătos.

Educația

Educația (inclusiv autoeducația și dezvoltarea personală) este un factor important al stilului de viață sănătos.

Stilul de viață sănătos înseamnă să ne schimbăm modul de a trăi și de gândire nesănătos cu un mod de trai și de gândire sănătoasă, constructivă, pozitivă.

Renunțați prin informare și educare la obiceiurile nesănătoase și înlocuiți-le cu obiceiuri bune, pentru voi și cei din jurul vostru.

De evitat

Evitați consumul de alcool și fumatul. Nu vă păcăliți singuri spunându-vă că o alimentație sănătoasă compensează efectele nocive pe care acestea le au asupra corpului.

Efectele durerii cronice

Efecte fizice: tensiune musculară, mobilitate limitată, lipsă de energie și schimbări în pofta de mâncare.

Efecte emoționale: depresie, supărare, anxietate și teama de reîmbolnăvire. O asemenea teamă poate împiedica persoana să revină la munca obișnuită sau la activitățile sale.

Tipuri frecvente de durere cronică

• Durerea de cap
• Durerea dorso-lombară (de șale)
• Durerea legată de cancer
• Durerea artritică
• Durerea neurogenă (rezultată din lezarea nervilor)
• Durerea psihogenă (nu este datorată unei boli sau lezări vizibile)

Tratamentul durerii cronice

Tratamentul implică de regulă medicamente și terapie.

Medicamentele folosite includ analgezice, antidepresive și anticonvulsivante. Diferite tipuri de medicamente ajută persoanele cu diferite tipuri de durere.

Medicamentele cu acțiune de lungă durată sunt indicate pentru durerile constante. Cele cu acțiune de scurtă durată tratează durerile trecătoare.

Terapii complementare

Fizioterapia (stretching-ul), precum și sporturile cu impact redus (mersul pe jos, înotul sau bicicleta) pot ajuta la reducerea durerii.

Terapia ocupațională vă învață cum să vă adaptați ritmul și cum să vă realizați sarcinile obișnuite fără a vă dăuna.

Terapia comportamentală poate reduce durerea prin metode precum meditația sau yoga, ajutând la relaxare.

Schimbări de stil de viață

Somnul adecvat noaptea (nu moțăitul ziua) ajută la gestionarea durerii.

Renunțarea la fumat este importantă — nicotina din țigări poate face ca anumite medicamente să fie mai puțin eficiente. Fumătorii au mai multe dureri decât nefumătorii.

Vorbiți cu medicul pentru a afla cel mai bun mod de a vă controla durerea.

Recuperarea activă a pacientului

Programul de recuperare cuprinde totalitatea procedeelor care ajută la recuperarea fizică și psihică a pacienților.

Funcțiile motorii se recuperează după un interval relativ scurt de timp — de aceea este foarte important ca reabilitarea să se înceapă cât mai curând posibil.

Recuperarea necesită multă răbdare și sprijin din partea personalului sanitar, precum și a familiei și prietenilor.

Programul de reabilitare

• Exerciții fizice
• Tratament medicamentos (dacă este necesar)
• Consiliere psihologică
• Încurajarea activităților sociale (plimbări, citit, etc.)
• Participarea în programe educaționale
• Stil de viață sănătos
• Încurajarea activităților care oferă independența necesară desfășurării unei vieți normale

Obiectivele reabilitării

• Dobândirea unui status funcțional care să ofere independență și ajutor minim din partea celorlalte persoane
• Acomodarea fizică și psihică a persoanei cu schimbările determinate de boală
• Integrarea corespunzătoare în familie și comunitate